1. A fost odată ca niciodată, că dacă n-ar fi fost așa, acum nu s-ar mai povesti. O fecioară, singură la părinți și cu bună inimă își dorea foarte mult să se căsătorească cu un prinț. Dacă în regatul ei zvonurile circulau cum că regele persan Shahryar, a fost înșelat și acum fiecare femeie care îi este dusă pentru o noapte, a doua zi de dimineață este decapitată, s-a gândit că își dorește cu mai multă ardoare să-i devină nevastă îndată. Cum a fost și cum s-au mai învârtit, asta nu știu.
2. Auzit-am eu că fata, se dusese pe furiș, pândea noaptea pe la rege, ca să vadă ce-o meșterit. Era o fire curioasă, frumoasă și deșteaptă, dar naivă sărăcuța căci credea c-o va iubi și că ea nu va pieri. Ieri a fost, astăzi mai merge, mâine iar îi vine a fugi, să își vadă regele dorit, că poate așa cumva, ceva-ceva va mai descoperi. Ce să vezi că dintr-o dată, a început Shahryar să urle, că ibricul e nasol, iar cafeaua de rahat, vrea să omoare tot ce prinde că a gustat puțin din zaț.
3. Șeherezeda sărăcuța, nu-i venea să creadă ce-auzise. Parcă fusese un semn ca ea să se gândească bine, ce poate face pentru rege ca să-i meargă și ei bine? Adevărat! Era frumos… dar pentru că nimeni nu știa, nu știa să-l țină bine, fără a le mai decapita. În fond, dacă ne gândim.. el le omora doar pentru că, îi era frică sărăcuțul, să nu rămână de pagubă. Și înșelat și neiubit. Că pân`la urmă asta era, fără cafea, nepregătit, ce să mai domne` o meritau!
4. Într-o zi durere în regat, fetele au dispărut, niciuna nu mai voia să vină la rege la culcuș. Poate de frică, poate că.. dar pentru Șeherezeda era un bun prilej de ducă, să-i arate că se poate să iubească chiar și el, să-i facă cafeauă bună fără ibric cum știe el. Atunci a intrat în eră și a luat tableta în mână, a intrat pe magazinul Marketonline.ro și a scris ” Eu vreau cafetieră”. Adică nu, nu asta vreau. Vreau ceva ca pentru un rege, un rege ce îl iubesc, chiar de nu m-a atins odată, dar țin la el și îl respect. Vreau să simtă Turcia.. așa cum nu a mai simțit, vreau să-i arăt dragostea, într-o picătură de cafea.
5. Și atunci s-a deșteptat, că în minte i s-a strigat ” Cumpără-l pe Arzum Okka” el e expert în cafea, parcă o faci cu polonicul, dar e o cafetieră grea. Grea în sensul ăla de bun, când știți și voi că se mai zice, e foarte bună pentru consum, așa cum voia ca Shahryar să simtă. Și s-a dus la el frumos, în odaia cea frumoasă, a dat textila jos și a început povestea groasă. Seara la culcare îi spunea câte-o poveste, nu o termina pe toată, că voia să mai vină o vreme. L-a făcut să o iubească în câteva dimineți, că i-a dus cafea gustoasă cum nicăieri nu o găsești. Și când mi-aduc aminte că a dat ea click pe ” oferte cafetiere” nu-mi venea să cred că va scăpa de ibric și fierbere.
6. În sfârșit! In istorie a dovedit, că povestea și cafeaua se potrivesc necontenit. I-a arătat că îl iubeste și că infidelă nu-i va fi, el a cerut-o de nevastă dar a întrebat de un secret. Cum face și cum drege, de are cafeaua atât de cremoasă, turcească, aromată bine insiropată și reușeste de îl trezește doar cu mirosul de cafea turcesc. Atunci i-a zis că se numește Arzum Okka și e o cafetieră profesională concepută special pentru ei. Și viața i-a adus împreună pentru că în primul rând cafeaua este primul semn al dimineții că încă mai iubești pe cineva și dacă tot a fost deșteaptă și de bărbat ea l-a luat, vreau să vă spun că nu regretă niciodată, că și eu tot prin cafea l-am cumpărat! I-a știut punctul lui forte și pe bune a insistat, să încerce să facă măcar cea mai bună cafea din regat! Și așa a fost.
Și uite așa se termină povestea ei și a mea… N-am să uit în viața mea cât de mult m-a ajutat Arzum Okka să fac cafea și pe mine și pe ea!
Notă: Acest articol face parte din competiţia SuperBlog2015 proba nr 1.
Pingback: SuperBlog | Proba 1. O mie și una de… arome!