Am să scriu cu nostalgie aceste rânduri. Pentru că de când mă ştiu eu am fost preocupată să îi fac pe toţi cei care îmi stau aproape să se simtă bine. Aşa a fost chiar şi atunci când de multe ori n-am ştiut că sunt lucruri pe care am omis să le fac, din cauză că nu auzisem încă de ele. Dar niciodată nu e prea târziu ca să înveţi lucruri. Şi rămâne valabilă chiar şi vorba aceea… ” Se întâmplă şi la case mari”. Pentru că suntem oameni. Aşa a fost dintotdeauna. Şi mă bucur măcar că atâta timp cât exist pot să învăţ. Şi am avut ce învăţa pentru că ne-am luat o altă maşină pentru care a trebuit să învăţ prima dată să o conduc. Deh, aşa e în viaţă, cu ce nu ştii din naştere, trebuie să înveţi. Nu e acelaşi lucru ca şi cu mâncatul.
Citeşte mai mult