Ştii cât de greu este să fii tot timpul răutăcios? Nu este greu deloc! Dimpotrivă dacă încerci să laşi răutatea la o parte, atunci simţi că trăieşti, astfel dai sens emoţiilor care uneori te vor cuprinde, vei întâlni oameni noi, vei iubi oameni frumoşi şi care merită, dar înainte de toate, oamenii te vor vedea altfel. Nu trebuie să fii îngâmfată, poartă-te normal, fii amabilă şi vei vedea că şi lumea în care trăieşti se va schimba.
De multe ori punem vina pe valurile din viaţa noastră, pentru felul cum ne comportăm cu ceilalţi. Am ajuns la ideea că dacă nu ştii să te comporţi cu un suflet, cu un om care caută liniştite, cu un prieten care are nevoie de ajutor, rămâi singur. Nu scriu aceste rânduri pentru că m-a cuprins astenia de toamnă, o fac pentru că ştiu din experienţă cum este să-i tratezi pe toţi cu un aer de superficialitate. Majoritatea prietenelor mele, într-o oarecare măsură, făceau acest lucru.
Iar dacă eu nu mi-am pierdut credinţa că o să fie bine, nu o face nici tu, nu merită să te comporţi urât cu toată lumea doar pentru că ai fost o singură dată de o persoană sau zece neglijat. Poate alţii vor vorbi urât cu noi, alţii înafara faptului să ” judece” n-au învăţat altceva, dar chiar dacă ei fac asta, noi să-i lăsăm să le treacă efectul. Unii aşa sunt, ca un medicament care îl baga în guriţă şi are un efect negativ.
Reacţii adverse se numesc, dar nu e nici vina lor, la rândul lor au ajuns aşa pentru că au fost prea puţini băgaţi în seamă. Răzbunarea pentru unii e o cale de acces prioritară, nu ştiu cum să se exprime altcumva şi atunci trag şi bag în toată lumea. Nu-i corect, dar totuşi noi să ne purtăm frumos cu ei, pentru că nu se ştie niciodată când ne vine rândul şi ne dorim acelaşi lucru.
Regretele în general îşi au locul mult mai târziu, dar cum ziceam : E prea târziu ! Fii de treabă, vorbeşte frumos şi bucură-te în fiecare zi de tinereţea ta, de faptul că ai o viaţă şi că ai mai prins o zi în plus. E foarte important să ştii să iubeşti şi să te porţi frumos!
pffff …. oamenii din ziua de azi au cam uitat sa fie oameni, rautatea pluteste in aer, o simt in fiecare zi, inclusiv in mediul asta online, din pacate
Ti s-a intamplat si tie ? Eu recent, mai ales de cand cu campania cartilor de vizita, m-au luat ” heitarii” peste picior, dar nu stiu cum sa-ti spun, le-am dat frumusel block si gata
Da, uneori se pare ca e nevoie sa indepartam persoanele dragi ca sa ne dam seama cat de mult merita si cat de mult insemnau ele pentru noi…trist dar adevarat.
De cand s-a inventat lumea, noi asta am reusit sa facem. N-am incercat niciodata sa facem ceva anume mai special pentru lumea in care traim, dimpotriva, cei dinaintea noastra n-au facut decat sa agraveze situatia, iar in momentul actual rautatea e limba cea mai des vorbita..
Iar faptul ca-i indepartam pe ceilalti din jurul nostru, de multe ori pot fi mai multe motive, pentru care doar sufletul este responsabil …
Nu pot fi de acord. Heitareala are farmecul ei.
Hoppa! Serios? Iti place sa te iei de lume?:))
Frumos articol, il voi recomanda pe Blogatu.ro
Serios? Wow! Multumesc, prietene!
Un articol direct şi adevărat! Felicitări!
Multumesc, Lorelei!:)
Roata este rotunda, draga mea. De multe ori, consecintele faptelor noastre se intorc inzecit si te intrebi ca prostul ” De ce, ce am facut blablabla”. Chiar daca multe persoane si-au batut joc de mine, am preferat sa merg mai departe.
Razbunarea e arma prostului…eu nu sunt
Wow! Ma lasi fara un raspuns, sa stii ca de multe ori ma intristam si ma durea stomacul, pentru singurul fapt ca lumea ma blama, urat de tot, dar fara rost. Macar stii, de le-as fi gresit cu ceva .. Cum ai fi procedat oare daca ai fi stat in fata lor, spunandu-ti zeci de mii de lucruri urate despre tine si injurii?
Foarte reusit articolul, mai ales ca eu sunt o pacifista convinsa, sunt diplomata si nu adopt rautatea decat foarte rar, si-atunci am regrete. :))
Ma bucur! In sfarsit! Imi place cand cineva ma apreciaza, fara sa am un brand ca deby.ro, pentru ca sa scrii bine si la obiect nu trebuie sa ai un blog cu domeniu, doar ca uneori am nevoie de un loc mai retras sa-mi transcriu gandurile. Iti multumesc pentru parerea ta, sa stii ca rautatea de multe ori n-ar trebui sa-si aibe locul, pentru ca de aceea .. apar regretele:) Dar cum spuneam, suntem oameni, si eu am aplicat de multe ori un astfel de regim, dar am inteles ca e mai bine fara, chiar daca stomacul imi macina, de la nervi .. suparari.. disperari.. ca nu pot spune ceea ce cred. Dar de fapt o puteam spune, dar omul suparat si nervos nu mai ” realizeaza” sa spuna frumos .:))
Ce-i drept gresesc de foarte multe ori si chiar acum cateva zile am facut la fel. La inceput indepartez pe cineva pentru ca mai apoi sa vad ca insemna pentru mine mai mult decat credeam la momentul respectiv.
Iar acum se pare ca suport consecintele.. Din pacate:).
Razvan, vrei sa-ti spun ceva? Si eu faceam ca tine, pentru ca nu primeam multa atentie, iar atunci cand ciuful meu credea ca vrea atentie deplina 100% atentie , atunci aplicam aceste ” manevre” sa le zic asa. Incearca sa nu .. mai faci, nu se merita! Nu-i asa?
Asa-i, nu se merita, chiar deloc.
Problema este ca asa ceva a ajuns sa fie un obicei in felul in care ma comport cu oamenii din jur. Oricat de mult incerc sa schimb asta, desi pare sa functioneze, vine un moment in care stric absolut totul si.. Apoi vin regretele si “pedeapsa”