Dacă ar fi existat Carmine Shoes pentru Cenuşărească, nu ar mai fi fost atâta dramă. Nu ar mai fi fost săracă de pantofi, şi ar fi avut ca noi cum suntem acum. Uneori şi eu mă consider o cenuşăreasă, şi mă gândesc încă plăcut atunci când ştiu că am întâlnit pe cineva care mă iubeşte exact aşa cum sunt, cu obsesiile mele pentru pantofi. Noi oamenii suntem diferiţi, dar de multe ori ne dorim aceleaşi lucruri. Cu Cenuşărească povestea nu a fost simplă, pentru că în fond şi în centrul atenţiei a fost pantoful de sticlă purtat. În 2016, femeile nu se mai stresează de unde să şi achiziţioneze, pentru că Carmine Shoes pentru ele este totul. Aşa cum este şi pentru mine, de altfel. Dar cine este oare Carmine Shoes?
superbitatile mele superbitatile mele Care este secretul frumusetii mele ca românca?
Că în ţara noastră există cele mai frumoase femei, nu mai este de mult un dubiu. E adevărat. Suntem românce frumoase, stilate şi atragem privirilor tuturor bărbaţilor care ne privesc. Dar care este oare secretul nostru? Nu m-a întrebat niciodată nimeni această întrebare, dar m-am gândit că astăzi ar fi timpul să vă spun ce cred eu despre asta.
Nu m-am considerat niciodată cea mai frumoasă din ţara mea, dar consider că sunt destul de frumoasă încât bărbatul pe care îl am să se trezească de plăcere lângă mine dimineaţa. Nu m-a interesat niciodată să îl întreb pe al meu dacă eu sunt de fapt ce şi-a dorit, pentru că mi-a arătat asta în cele mai frumoase moduri. Între noi a existat o chimie. Iar punctul meu atuu chiar dacă sunt grăsuţă a fost că am o faţă destul de tânără, fără riduri, fără cearcăne imense, pentru că ştiu ce creme să folosesc.
Corason Cum ar arăta casa mea frumoasă?
Acum câteva zile, Diego ne-a provocat să ne gândim cum ar arăta casa noastră frumoasă. Pentru mine însă ar fi simplu. Iubesc prea mult simplitatea ca să mă mai gândesc la cât se sofisticat să arate. Sunt genul de om căruia nu îi place să impresioneze şi nici să nu aibă nimic. Nu se poate nici chiar aşa. Dar ador stilul şi bunul gust. Nu îmi place ca o casă să fie foarte încărcată pentru că nu vreau să îmi stric fenghui-ul, aşa că mai jos veţi citi ceea ce aş alege în propria mea casă.
superbitatile mele Ce rol au pentru mine acele suveniruri cu suflet de la Art&Craft
De când mă ştiu, mi-am iubit ţara pentru ceea ce a oferit ea, fără a mă lăsa supărată de felul în care unele lucruri nu au fost niciodată pe placul meu. Am iubit faptul că am cunoscut oameni frumoşi care fac lucruri frumoase pentru cei care ne vizitează şi pentru cei care iubesc arta cu adevărat. Mi-am dorit întotdeauna să le fac viaţa celor de lângă mine mai frumoasă printr-un cadou de la ei. Şi poate că nu am reuşit de fiecare dată, dar cu siguranţă atunci când am făcut-o, au fost mulţumiţi. Se vedea clar şi pe faţa lor.
superbitatile mele Vreau să aspir părul lui Teddy cu un aspirator Rohnson AquaTech R144
Înainte să fiu egoistă şi să cred că toate lucrurile astea din lume mi se cuvin, vreau să spun că îmi place ca la mine în casă să fie curăţenie. Nu contează cine face, doar să fie! Dar contează mult şi mijloacele pentru a ajunge la ea. Nu mi se pare normal să mă apuc nici să dau cu mătura prin casă, crezând că dacă o zvântur de două trei ori, o să iasă o minunăţie de covor… pentru că nu e aşa. Nu sunt nici vreo obsedată de curăţenie, vreo sifilitică care să nu ştie că într-o casă e imposibil să nu găseşti câte un colţ deranjat, pentru că suntem oameni şi ne înţelegem casa atunci când ştim că noi creştem un animal în ea.
Corason Superblog is here! M-am înscris şi de data asta
Nici nu ştiu cum să încep… SuperBlog este pentru mine ca un serial de care nu mă mai pot lăsa. Aştept cu nerăbdare fiecare competiţie care se iveşte şi profit de ea la maximum. Competiţia în sine îmi oferă emoţii de care nu am avut parte niciodată până acum, aşa că dacă în viaţă un lucru te face să te simţi bine, n-ai încotro decât să continui cu el. SuperBlog e ca un drog, odată ce ai gustat din el, nu o să te mai lase în pace. Te bântuie la fiecare pas şi nu vei putea să renunţi niciodată.
uz personal Iarna ca si primavara
Deci nu are voie să mă mai mire nimic în ţara asta. În loc de iarnă zici că-i primăvară. Fetiţele deja au început să poarte fustiţe şi gecuţe, în loc de blănuri pufoase şi pulovere simandicoase. Deh, consider că încă nu am văzut tot ce mai era de văzut afară, pentru că eu chiar stau prost cu imunitatea, şi nu am de gând să stau la rând la vreun medic pentru tratament. Aşa că dacă ies, mă îmbrac la fel ca iarna, ca şi cum ar fi minus 10 grade şi o iau la agale la plimbare.
De interes public Cum trebuie de fapt sa faci curatenie intr-o casa
De-a lungul anilor, am tot auzit cum anumite femei foarte harnice, se tot plâng că vai Doamne câtă curățenie fac ele. Curățenie mult spus, pentru că să ștergi un praf și să speli trei farfurii nu mi se pare a face curățenie, ci pur și simplu a întreține. Am observat că dacă lumea dă cu aspiratorul o dată pe săptămână, consideră că e îndeajuns… chiar dacă mizeria stă pe covoare cu kg. Deh, curățenie de multe ori înseamnă și doar să ștergi o masă, pentru unele.. dar uite că pentru firmele de curățenie, specializate în așa ceva, curățenie înseamnă fiecare colțișor din casă. Îi drept, unele muieri nu gândesc așa. Nu gândesc că trebuie ștearsă și faianța, nu gândesc că trebuie ștearsă și centrala termică. Hop, ștergem masa, spălăm vasele și am terminat.
De interes public Să știi să lupți când vrei să ai, să nu regreți când pierzi sau dai…
Asta am învăţat eu anul trecut. Am învăţat să ofer, fără să mă gândesc la ce trebuie să primesc. În 2014 am oferit cu drag lucruri pe care niciodată nu le-am regretat, dar pe care, poate mi le doream parcă înapoi, dar în 2015 am învăţat că dacă dai ceva, trebuie să dai cu toată inima. Pentru fiecare lucru pe care îl am astăzi, muncesc. Adevărat, am noroc şi cu cei de acasă, primesc multe de la ei. Dar nu asta este esenţa despre care vreau să vă vorbesc. Sunt ce sunt astăzi datorită lor, datorită educaţiei primite şi am greşit de multe ori, dar mai liberă şi mai bine ca anul ăsta nu cred că m-am simţit vreodată. Mi-am învăţat să zic aşa… lecţia. Că orice îţi doreşti, dacă lupţi, îl primeşti. Dar să nu uiţi să dai şi altuia ceva, ce ştii că nu are!
De interes public Fragmente şi obiective în 2016. Primul articol pe anul acesta!
De 2 ani cred, am un prieten care m-a făcut să învăţ tot despre ceea ce înseamnă cu adevărat să citeşti. Indiferent ce o să citeşti, pentru nimeni altcineva nu contează mai mult, decât pentru tine după ce acumulezi cunoştinţele. Anul 2015 pentru mine a fost un an bun. Am fost prima dată într-un concediu cu oamenii pe care îi iubesc. Ne-am mărit familia. Avem un Teddy, care este de fapt cea mai mare iubire a noastră. Iubirea asta nu poate fi descrisă, nu mai am 15 ani ca să pot abera că inimioarele şi trandafirii sunt dovadă de iubire. Greşit. Iubesc oamenii care mă fac nefericită uneori şi foarte fericită tot timpul. Şi lucrurile care mă ajută să zâmbesc. Cred că toţi facem asta.Tragem tot la ăia care ne jignesc, care ne ceartă, care ne ignoră, dar îi iubim, iar ei sunt ” prietenii noştri”, ” familia noastră” şi fac parte din întregul pe care îl avem.
